Servicii dermatologice: Consultatii, tratament boli dermatologice; Electrocauterizare – papiloame si veruci; Dermatoscopie alunite; Excizie alunite; Biopsie pentru diferite afectiuni; Avulsie unghie; Injectarea cu acid Hialuronic; Injectarea cu toxina botulinica; Tratamentul ridurilor perioculare, glabelare, fruntii, nasului; Tratamentul transpiratiei excesive; Mezoterapia; BioNutrilift; Peelingul Chimic; Tratamentul cu Plasma IQ; Liftingul Facial cu fire bioresorbabile (PDO); Microdermabraziune; Infectii cu transmitere sexuala; Micoze cutanate si ale fanerelor; Viroze cutanate acute si cronice; Tumori cutanate; Cauterizari; Incizii; Excizii cu sutura; Unghii incarnate
Candidoza este o infectie produsa de levuri apartinand genului Candida, cele mai frecvente fiind cele produse Candida albicans, un saprofit al tubului digestiv. In anumite conditii fiziologice (sarcina), patologice (diabet) sau iatrogene (tratament antibiotice, imunosupresoare, corticoizi) pot deveni patogene, deteminand manifestari cutanate si mucoase diverse, care pot afecta orice varsta.
Diagnosticul candidozei se face prin examen clinic si de laborator (examen direct si / sau culturi). Candidoza cutanata (intertrigouri) sunt favorizate de obezitate, maceratie si lipsa de igiena. Localizarea cea mai frecventa a candidozei este in pliuri : inghinal, submamar, interfesier. De asemenea, Candida albicans poate determina manifestari clinice la nivelul cavitatii bucale, regiunii genitale sau lamei unghiale.
Infectia lamei unghiale cu Candida determina onixisul candidozic, afectiune care confera unghiei un aspect inestetic. Onixisul candidozic este mai frecvent la menajere si muncitori din industria alimentara. Candidoza genitofesiera infantila afecteaza copii de varsta mica si este in general o complicatie a unei candidoze digestive.
În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin, fără să cauzeze infecții fungice, cum este candidoza. Ciuperca devine patogenă în momentul în care se dezvoltă necontrolat sau pătrunde în sistemul circulator și ajunge la organe vitale, cum sunt inima, plămânii sau creierul.
Potrivit National Institute of Health din Statele Unite, specia care cauzează cele mai multe tipuri de Candida este Candida albicans. De obicei, ea se regăsește la nivelul tractului gastrointestinal sau genitourinar, dar și în flora conjunctivală sau bucală și nu reprezintă un pericol. Însă, pe fondul unui sistem imunitar deficitar sau al altor factori de risc, poate duce la infecții fungice ușoare sau severe.
Pe lângă Candida albicans, în cazuistica medicală au mai fost depistate și alte specii care pot afecta organismul uman: Candida glabrata, Candida tropicalis, Candida parapsilosis și Candida krusei. Toate aceste cinci specii de Candida sunt răspunzătoare de 90% dintre infecțiile invazive. Mai există însă, alte cinci tipuri considerate patogene: Candida guilliermondii, Candida kefyr, Candida rugosa, Candida dubliniensis și Candida famata. De altfel, Institutul Național pentru Supravegherea Infecțiilor Nosocomiale din Statele Unite a catalogat aceste specii de Candida ca fiind a patra cea mai întâlnită cauză a infecțiilor nosocomiale.
Rata mortalității este estimată la 45% și este, de cele mai multe ori, rezultatul metodelor ineficiente de diagnostic sau al terapiilor antifungice necorespunzătoare. De aceea, este foarte important ca la primele semne ale unei astfel de infecții să mergi la medicul specialist și să-ți faci toate analizele pe care ți le recomandă, pentru ca, ulterior, să urmezi o schemă corectă de tratament.